Ionut BANUTA: Sabiile tinute in teaca ruginesc. E valabil si pentru mintea umana...

Fara Ionut, Tango nu ar fi existat. Fara conceptul sau grafic care ne-a ingaduit sa facem din revista de iubit si una de citit si privit, fara puterea lui uimitoare de a intelege toate nuantele cuvantului nostru si fara arta lui fascinanta de a desena bland si de a se razvrati constructiv, fara sufletul sau minunat, fara loialitatea lui nobila si curajoasa, intalnirea noastra cu lumea cititorilor nu ar fi avut loc. Este art-directorul revistei noastre, creative-directorul vietii mele, este cel care asaza, luna de luna, Tangoul in culori si splendoare.

Marea Dragoste / Tango: In ce trasaturi ale tale te asemeni cu Tango-ul si in ce nu te potrivesti?

Ionut Banuta: Probabil ca spiritul ludic, umorul caustic si tendinta de a fi romantici in contratimp cu moda si vremurile sunt trasaturi comune. Ar mai fi dragostea de oameni deosebiti, grija pentru frumos si mania de a spune lucrurilor pe nume chiar si atunci cand deranjeaza. Mai ales atunci cand deranjeaza. Banuiesc ca sexul masculin nu e taman o potrivire cu Tango. Sau mai stii?



Marea Dragoste / Tango: Cat din tine ca artist se implica in revista si cat din tine ca om poate sa participe la facerea unei reviste?

Ionut Banuta: N-as putea cuantifica procentual implicarea artistica. Pur si simplu asa numitul simt artistic se manifesta in mod natural, asa cum la tine sau la Simona se aplica profundul simt al limbii/limbajului. Nu e ceva constient decat intr-o masura foarte mica: curge prin mine si se manifesta in ceea ce fac. Ma defineste si ma face sa fiu ceea ce sunt. E o sensibilitate care se manifesta uneori dureros in prezenta unui act artistic pe care-l percep efectiv fizic, adica genereaza un efect emotional imposibil de stapanit. Acelasi lucru mi se intampla si in cazul urmaririi unui film exceptional, in care ajung sa rezonez nu neaparat cu personajul cat, cel mai adesea, cu ceea ce-l anima din punct de vedere afectiv. Din punct de vedere uman, implicarea mea in realizarea revistei e totala, asa cum fac cu orice lucru de care ma apuc,in general. Fiind ultima veriga din lantul trofic redactional (inainte de tipografie), eu trebuie sa optimizez si sa anulez toate intarzierile, indiferent de cauze, astfel incat revista sa apara la timp.



Marea Dragoste / Tango: Cat de greu iti este sa asezi toate lucrurile intr-o forma care sa fie, inainte de toate, pe placul femeilor?

Ionut Banuta: Este si nu este greu. Inca de la inceputurile mele in presa (in 1992), am avut norocul sau poate nesansa sa lucrez in medii dominate numeric de femei. Asa ca am avut nenumarate ocazii sa dau piept cu psihologia feminina si - fara a avea pretentia absurda ca as intelege-o - am reusit sa-i supravietuiesc contactului zilnic. Fara traume sau vanatai. Pana la urma, armonia si realizarea echilibrata a unei pagini nu e decat o alta fateta a realizarii unui outfit atractiv pentru oricare dintre voi. De la un moment incolo, actioneaza intuitia, pe care se suprapun trendurile momentului. Dar exista si aici little black dress.



Marea Dragoste / Tango: Te consulti cu sotia ta, cu prietenele voastre - cu vreo feminina care sa te inspire?

Ionut Banuta: De consultat nu ma consult, dar am multe prietene cititoare de Tango (dragut e faptul ca-si cumparau revista fara ca eu sa stiu si la un moment dat - 1, 8 martie sau asa ceva - am vrut sa le ofer pe langa martisoare si numarul proaspat al revistei, iar ele mi-au spus ca si-l cumparasera deja). De-atunci, obisnuiesc sa le intreb cum li se pare revista, dar din nefericire imi ofera mai mult pareri despre continut.



Marea Dragoste / Tango: Ce iti place in colaborarea cu vedetele si ce te scoate din sarite?

Ionut Banuta: Sunt un tip caruia-i plac oamenii si-mi place sa discut cu ei. Atunci cand o vedeta se comporta normal si interactionam fara „asperitati“, de cele mai multe ori depasim stadiul de simple cunostinte. In general, artistii stiu ca o sedinta foto e in avantajul lor si al ...
citeste mai departe

• Tweet