Oreste Teodorescu: Sexul este o moneda, daca vrei. Dar poate deveni un bilet la ordin!

Ca orice barbat tinerel, subtirel, si uneori, duminica, destul de frumusel, marturisesc ca am acordat destul de multa atentie sexului. Nu sexului meu, caci n-am vocatie de politician si, evident, nici altui sex la fel de tare, caci n-am mostenit nimic in Zambaccian, ci sexului slab sau asa-zis frumos. Desi nu am inteles niciodata nuanta estetica din obstetrica.

Unde nu e cap, vai de pajura!
Tema la care am fost provocat sa raspund, referindu-se la sexul ca moneda de schimb in cuplu, mi-a venit manusa, desi, in acest caz, mina nu mai are locul de cinste din perioada acneica a celibatului. Care va sa zica, moneda! Pare corecta abordarea caci, in orice relatie, si sexualitatea are doua fete: unde nu e cap, vai de pajura!
Eu am abordat, intotdeauna, relatia sexuala, nu dintr-o optica pur fiziologica (ca doar nu sintem niste simple animale), ci i-am adaugat o doza mare si umana de subiectivism: un pic de mister, o suta de grame de magie si o buna cunoastere psihologica. Am detestat si inca imi repugna modul rapid, sudorific, sportiv al sexului de sapte minute. Evident ca m-a amuzat si romanul „11 minute“, al lui Coelho. Pentru mine si, evident, pentru sotia mea, relatia sexuala nu inseamna niciodata o moneda de schimb, caci noi nu schimbam nimic. Stai, stai, nu te grabi sa ne judeci ca sintem monotoni, statici si batrini, ca nu la asta ma refeream, ci la sensul un pic mai profund: adica ne intereseaza si latura spirituala a actului in sine, care devine o unire sublima, o singura energie, un singur orgasm. (Si nu spun asta pentru ca as fi adeptul lui Bivolaru, nu, omuletu’, desi simpatic, este dus de mult cu pluta).
Sigur, azi, in secolul vitezei si al pragmatismului, cind aproape nimeni nu mai are timp sa deguste vinul, sa asculte Ceaikovski, sa se plimbe iarna pe stradute luminate vag, sa astepte miracolul din fiecare clipa, o asemenea perspectiva a sexualitatii pare imbecila, desueta, expirata. Dar noi, dinozaurii unor vremuri ceva mai romantice, ne gasim bucuria intilnirii din crepuscul cu toata enciclopedia de stari si senzatii metafizice. Desigur, frecventa este lenta si perioadele indepartate, caci ar fi banal sa maninci de trei ori pe zi caviar si sa bei sampanie. Asadar, ne intilnim rar, dar interesant, de fiecare data, dupa aproape un secol de convietuire sinuoasa.
Indraznesc sa spun cu convingere si ca sexul extra-conjugal este, de cele mai multe ori, o timpenie. Vorbesc din proprie, tumultuoasa si uneori amara experienta. Am si citeva motive la indemina pentru cei multi care s-ar putea repezi sa ma contrazica: in primul rind, esti atit de emotionat cind o faci prima oara, ca devii designerul asternutului inainte sa scoti paleta, culorile si pensula.
Incerci sa impresionezi prin farmecul personal atit de mult, incit te bilbii, bijbii si te pripesti.
Daca partenerul percepe taxa, ai sentimentul unui onanism asistat, nici o emotie, nici un schimb energetic, nimic, doar un transfer de bani,
executat mai rapid decit prin Western Union.
Daca te indragostesti extraconjugal, e si mai rau. Dezechilibrele iti zguduie casa, ambiguitatea iti acapareaza viata. Nu mai stii cine esti si ce vrei: sotul care-si minte femeia iubitoare de acasa sau amantul care promite cite-n luna si-n stele, fara sa creada o iota, femeii pe care o doreste ilicit?
Si, pina la urma, negresit, clachezi undeva. Dar n-am sa ma erijez in profesor care da lectii. Nu ar fi frumos si nu ar fi nici cazul, poate stie mai multe Romanita...

Nimic nu este mai important decit familia

Si totusi, simt nevoia sa-mi etalez concluziile cit se poate de transant. Dincolo de povesti si ezitari, dincolo de greseli si reveniri, simt ca am deslusit ceva ce trebuie sa impartasesc si celorlalti. Viata m-a invatat, pina la urma, ca nimic nu este mai important decit familia. La greu, te parasesc toti. Prieteni de-o seara, de-o vara se fac nevazuti. Amantele isi ...
citeste mai departe

• Tweet