Libertatea cuvantului - contraindicatii si reactii adverse

Stau aici in Canada si citesc lunarele romanesti. Si mi se face dor, si mi se face ras, si mi se face nostalgie si mi se face plans…

Intr-o zi, cand Curtea de la Haga motaia, in revista High Life s-a bagat o rubrica intitulata testosteronic „Pagina misoginului“. Acolo, in tarcul acestei doctrine intepenite in stadiul de larva filosofica, Julius Constantinescu face clabuc incercand sa demonstreze stiintific ca femeile conduc masina mai prost decat barbatii pentru ca le lipsesc anumiti centri, anumite glande, anumite simturi. Daca-l musca viespea asta creativa in America, le-ar fi platit feministelor pensie alimentara pe viata - in asa fel incat ele, la randul lor, ar fi demonstrat stiintific ca barbatii conduc mai bine masinile si femeile conduc mai bine barbatii. Dar asa, pentru ca locuieste intr-o tara de doamne, are noroc: nu citeste nici una ce scrie el. In schimb, eu am ghinion, ca a picat magareata pe mine sa fac rubrica, asa am aflat ca noi, femeile, nu stim ce sunt alea paralele, spre deosebire de barbati, care stiu, pentru ca s-au nascut paraleli cu subtilitatile lumii - incepand cu bietele culori (nu-i intrebati care e deosebirea dintre roz, lila, bleu, mov, violet, bej, gri, kaki, maro, ciclam si turcoaz, ca li se fac cearcane si sub ochii mintii).



Tot din High Life mai aflu ca „Sicilia este un amestec unic de peisaje mirifice: plajele aurii, solul vulcanic, campiile nesfarsite si barhitectonic (sic!) al cladirilor“. Deduc intelegatoare ca redactorul a adormit in timp ce scria si a aterizat cu nasul pe tasta Delete, a sters bla-bla-bla-ul dinainte de „arhitectonic“ si-a ramas acolo ce vedeti voi acum si n-a mai vazut el atunci. Mai gasesc o apreciere desteapta despre „catedralele nomade“ din Sicilia, semn ca e cum banuiam eu: numai moscheile, Templul Artemisei si sinagoga din Bucuresti au radacini fixe, restul lacasurilor de cult se vantura prin lume si, unde gasesc loc de innoptat, acolo pun cortul.



Fericiti cei saraci cu stilul!

Cosmopolitan ne explica babeste cum a intrat J.Lo in a doua faza a vietii ei, ma rog, cu precizarea ca „renasterea e consimtita nu numai de titlul noului ei album, Rebirth“. Acum, daca i-a dat si CD-ul voie sa renasca, nu vad care e impedimentul si de ce hahaiti asa. Aaa, ca a vrut sa spuna „confirmat“ sau „consfintit“ sau „consemnat“ si-a iesit „consimtit“, asta e, se intampla si la guri mai mari, si mie mi se mai intampla, cand vreau sa spun ca un redactor are un stil proaspat, sa-mi iasa ca are un stil prost, dar nimeni nu face atata caz, nici macar cel aflat intr-o loaza avansata de atentie.



Lasati-ma-n pace, ca, din cauza atator neologisme, am ostenit si am fosgait la pagina de shopping a lui Cosmopolitan, unde am gasit o curea brodata, dar n-o sa ghiciti niciodata cu ce. Cu broderie! In viata mea n-am mai auzit de curea brodata taman cu broderie, ce coincidenta… Ba mai mult, cureaua e brodata si cu margele, asa scrie: „Curea brodata cu broderie si margele aplicate“. Aceasta rubrica interesunta, care apartine unui stilist stilizat cu stil si aiureli aplicate, m-a ajutat sa-mi incep ziua mai bine, chiar daca va trebui sa strang cureaua. Ca sa-mi protejez nervii si margelele explicate.


Revista Avantaje are avantajul ca, desi nu gasesc mare lucru de citit in dumneaei, o citesc totusi. Sunt obligata. Vad undeva un titlu naucitor: „Pasiunea – un atribut incontestabil spaniol“. Acum stau si ma gandesc ca toata viata mea am avut cate-o pasiune, dar n-am stiut de unde mi se trage. Acum stiu, mi se trage din Peninsula Iberica, m-am uitat si pe harta si m-a umflat plansul de emotie, neam de neamul meu ...
citeste mai departe

• Tweet