Cazuti in cap la datorie

M-am obisnuit cu ideea ca unele boli n-au leac, deocamdata. Rubrica de fata nu mai e de mult un indemn sau o speranta, ci doar o constatare nervoasa. Va urma probabil stadiul in care nici n-o sa ne mai miram, ci o sa barfim la scena deschisa, cu confortul omului nevoit sa-si completeze cafeaua cu ceva. Presa snoaba este pe alocuri, si luna asta, de-un tembelism artezian.

Ca sa nu iesim din atmosfera ultimelor editii, revista Avantaje ne abordeaza cu o incalzire usoara si-un dezacord cam greu: “Acesta este foarte concentrata”. Ei, da-l naibii de “a”, ca n-a ramas nadejdea-n el, pe criza asta, avem probleme mai mari. Ca de exemplu faptul ca “femeile care au copii la varsta adolescentei traiesc drama de a fi respinse si de acestia, pe motiv ca mama nu este <cool>”, mai suspina Avantaje. Pai daca nici cand nasti un copil la 16 ani nu te crede “cool”, ca vorb-aia, esti ca si sora-sa, atunci ce sanse mai ai? – ma chiteam eu, nauca. Norocul meu ca am zgaltait aparatul si pana la urma fisa a zdranganit: nu erau facuti de catre mame adolescente, ci copiii erau adolescenti, numai ca, din exprimarea innodata a redactorului (o titulatura mult prea laxa in ziua de azi, bag de seama), se intelege altceva. Sau pur si simplu nimic.

Motul revistei Beau Monde este, desigur, editorialul sefei, care incepe (cu ocazia asta, se arata ca inceputul poate constitui 80% din material) cu un tablou plin de ciucurei existentiali, cu floricele, pasarele, ciripeli, leneveli, cafele, pansele, si ai zice ca n-o sa mai termine cu glazura asta fondanta pana nu te vede lesinat. Dar inceteaza brusc si te trezeste din reverie, cand iti spune ca totul e un vis si, din vorba-n vorba (an total, trei vorbe) numarul asta din Beau Monde e o editie “zen”, frate.

Ne-am ciulit interesul, sa vedem cum se concretizeaza aceasta intelepciune. Mai bine mergeam frumos la un film, dar asa-i cand n-ai de lucru: “Pentru un look de boho-sic in tendinte, perechea de Ugg este un must”. Era sa dau pagina, dar incepusem deja sa ma enervez si la acest punct era prea tarziu ca sa mai fac pe inteleapta.

Asadar, sub obladuirea doctrinei zen, taraie niste “reguli de stil”, cum le pomposeaza autoarea. Nu-i destul ca Ugg-urile sunt must si look si what the f**k, se trece la dezvoltarea tabloului: “Sunt perfecte pentru colanti. Fiindca au dimensiuni destul de mari, dand volum trupului in partea de jos, creeaza echilibru chiar si la nivelul siluetelor mai pline, pentru care colantii nu sunt recomandati in mod obisnuit”. Dar in mod neobisnuit, merg, deci.

|n fond, daca gleznele erau singurele lucruri subtiri si delicate pe care le aveai in lada de zestre genetica, de ce sa nu le pocesti si p-astea? Sa ma iertati, eu nu pot sa sufar Ugg-urile si imi declin obiectivitatea, dar nici pledoaria asta glossy nu ma ajuta sa-mi depasesc antipatiile. Traim in veacul in care se face apologia ghetelor mari si-a gleznelor pe care, daca nu se ingroasa singure, le ajutam noi sa-si recapete butucanosenia multvisata.

Tot Beau Monde a avut abilitatea sa pagineze un text stupid pe un fundal plin de frunze si craci, dar in ciuda tufelor de fond, nu mi-a scapat rasadul de gogomanie: “parfumul in locurilor dragi”. Nu va mai spun ce text bulbucat era in general, cred ca era sponsorizat de epitet, fiindca dumnealui era improscat agresiv pe coala, intr-o claie fara noima.

Mai incolo, aflu ca Mariah Carey este “celebra pentru somnul sau”, nu stiu de ce traiam cu impresia ca altceva a facut-o celebra pe doamna aceasta, dar imi scapa acum, posibil ca Beau Monde sa aiba dreptate, probabil e o diva care face reclama la saltele.

 

 
Revista ...
citeste mai departe

• Tweet