Subsemnatul va rog sa-mi aprobati o aventura cu dumneavoastra, va multumesc

Intr-o zi, cand eram la serviciu, o colega ma plictisea cu povesti despre cum scoate copilul ei jucariile din lada dimineata si ea le asaza la loc la pranz si el scoate iar jucariile din lada dupa-amiaza si ea le asaza la loc seara, iar a doua zi el iar le scoate dimineata si ea le… Disperata, mi-am proptit gura-ntr-un zambet universal, timp in care am desfacut elasticul mintii, sa se duca unde-o vrea.

Clipirile de la serviciu

In timp ce surideam fara sa stiu la ce, ma gindeam ca dupa serviciu am sa merg la supermarket si-o sa iau un pate mic de ficat si un burete de vase, dupa cum nu mi-ar strica o rola de scoci. Gindul meu umpluse deja cosul cu tot felul de cumparaturi, nici n-am remarcat ca in birou intrase si un sef de-al nostru, care voia ceva. Ochii mi s-au infipt inconstient in camasa lui bej cu limbute maro, desi eu numai la el nu ma gindeam, de fapt nici nu-l vedeam, ma uitam prin nasturii lui ca prin vizor. Vazindu-mi ochii blegi topiti pe el (poate ca ma uitam si la slit fara sa-mi dau seama, cine stie), a doua zi m-a invitat la masa in oras. Mie abia la a treia intilnire „amicala“ mi-a picat fisa ca i-a casunat ceva neortodox.

Era insurat bocna, asa ca nu vedeam in micile noastre intrevederi nici o intentie mai afrodisiaca decit spagheta pe care o mincam. Totusi, la o atare cina colegiala, mina lui s-a intins cam prea departe dupa solnita si-a ajuns pe reverul meu, ca sa nu zic pe piept. M-am uitat la el cu ochi de broasca, am intepenit cu dumicatul in falca
si nu stiam daca sa ma simt jignita, flatata sau ridicola cu bolul alimentar vizibil asezat in calea fericirii noastre. 

Vazindu-ma in afara starii de functionare, s-a simtit dator sa-mi explice libidinos ca, din moment ce ma uitam asa frumos la el saptamina trecuta, s-a gindit ca am pentru el o atractie. Atunci am realizat ca, spre deosebire de clipirile de avarie de prin metrou, unde barbatul visurilor tale coboara la prima si nu-l mai vezi niciodata, clipirile de la serviciu se interpreteaza mult mai adinc, la propriu si la figurat.


Masuri de protectia muncii (si idilei) impotriva santajului

Nu m-am incurcat cu acest ilustru adulterin profesionist, nu atit ca-mi tremura sufletul ca ajung in iad (era cam tirziu pentru Rai, oricum), ci pentru ca am dedus instantaneu care era criteriul lui unic de selectie a iubitelor: proximitatea. Eram la indemina. Una care, daca tot se fitiia fara rost prin birouri (asa credea el), macar sa se faca utila prin adaugarea, la statisticile sociologice locale, a unui amantlic la serviciu. Abia asteptam sa ma hartuiasca si sa ma concedieze ca nu ma culcam cu el (repet, nu eram virgina, dar ma oripila cu gretoasa lui siguranta de sine), fiindca aveam un avocat care saliva deja dupa caz. Seful nu mi-a facut hatirul de a ma constringe insa, fiindca intre timp a gasit o colega de-a mea care avea mai mult magneziu in singe si nu facea circei existentiali, asa ca a acceptat omagiile lui sexuale.  

Era o contopista stearsa, cu un fund mult mai cert decit bacalaureatul, dar cu ambitia ridicola de a da sfara-n tara ca e amanta domnului Icsuleanu. Cum intra cineva la ea in birou sau sub fusta, isi regiza un dat de gol, sanchi, in asa fel incit sa afle colectivul entuziast de oameni ai muncii - si mai ales ai birfei - ca ea nu (mai) e fitecine – era sa si gresesc prima vocala, nu de alta, dar sunt tastele una linga alta.

Eu de cind am vazut „Atractie fatala“ – un film prost, dar cu morala buna - ma gindesc de doua, trei, noua ori inainte de a evalua relatiile erotice intre persoane plantate la acelasi serviciu. Lasa filmul, dar am auzit si-n biata noastra viata de multi barbati ...
citeste mai departe

• Tweet