Simona Catrina - Vrei sa ne unim destinele si criteriile?

ne oprim aici, supozitiile pot fi sinistre, suna a eveniment genetic regretabil. De ce el si nu barbatul celalalt, fostul tau coleg de scoala, mai tanar, mai indragostit de tine, mai frumos si mai romantic decat actualul sot? Poate pentru ca acesta din urma a intuit mai repede ca florile tale preferate sunt diamantele timpurii? Foarte posibil.

Mai exista casnicii iscate din pasiune oarba? Nu cumva a progresat oftalmologia intr-atat, incat ne pastram cu totii vederea de vultur, cand e sa facem alegeri matrimoniale? Ne mai indragostim lulea, daca luleaua n-are cristale Swarovski? „Te iubesc ca un nebun“, auzi. Dar fiecare are nebunia lui. Unii sunt nebuni dupa serpentinele corpului tau, care le razbuna toti bobarnacii din liceu, pe vremea cand ei toceau sa ajunga cercetatori stiintifici, iar fetele frumoase ii preferau pe cei care toceau sa ajunga fotbalisti.

Foarte des, cand catadicsesc sa ciulesc urechea, interceptez intrebarea: „Ce-ai gasit la el?“. Candva, mi se parea o interventie pe cat de idioata, pe atat de indiscreta. Dar mai nou, devine interesant. Fiindca, intr-adevar, o sa vedeti ca e tragic de greu sa explicati de ce vreti sa va casatoriti cu un om. Fie aveti halucinatii si el n-are nici jumatate din calitatile pe care i le pomeniti, fie motivele pentru care v-ati aprins dupa el n-au nimic comun cu dragostea de pe vremea lui Shakespeare.

„Fiindca e destept!“, spui (mai pe romaneste, e ministru secretar de stat). „Fiindca e bun si sensibil!“, insisti (de cate ori te vede oftand cu ochii in vitrina, descaleca de pe Porschele proaspat tesalat si iti cumpara lacrimogenul marafet). „Fiindca ma iubeste si nu ma insala!“, supralicitezi (te iubeau si cei patru fosti, pe care i-ai parasit dupa doua, cinci, unspe, respectiv opt zile de activitate amoroasa). „Fiindca e tandru!“, faci o ultima incercare (de asta e capabil si cainele tau soricar, deci nu s-ar spune ca-ti lipsea comunicarea tactila cu fiintele loiale; si oricum, daca prin tandrete intelegem faptul ca domnul isi scapa foarte des mana sub fusta ta, atunci te asigur ca toti barbatii de pe fata pamantului sunt foarte, foarte tandri).


Ce mult nu ne-am iubit!

La fel de ciudate ca motivele pentru care ii iubim pe unii sunt motivele pentru care nu-i iubim pe altii. O fosta colega, de la un ziar din Bucuresti, iubea un tip cu care umbla aprinsa de vreo patru ani. Intr-o zi, el a dus-o cu trenul la Sinaia, a catarat-o apoi la Cota 1400 si a cerut-o acolo de nevasta, ingenunchind pe-un mic bolovanas din decor. Dar ea a reesalonat raspunsul si, in cele din urma, s-a sustras din relatia alpina. Ba mai mult, a avut curajul sa-mi spuna, ulterior, ca nu poate sa fie nevasta unui om care nu are permis auto. „Pai sa-si ia!“, am sarit eu, realizand in clipa urmatoare ca nu asta era problema, ci ineptul ei criteriu de decizie. Pai tocmai asta e - zice. Ca nu voia sa-si ia, avea fobia condusului, spunea ca el „nu e genul“.

Am incercat sa-i explic, cu frumosul, ca era mult mai dramatic daca i-ar fi spus ca el nu e genul care se spala pe dinti, de exemplu, dar asta cu carnetul auto nu intra in regulile obligatorii de conduita morala si igiena. Degeaba. Clatinatura persistenta a carliontilor ei mi-a confirmat ca n-avea sens sa mai intervin si cu exemple celebre din literatura.

Ne place sa ne casatorim cu eroi. Si credem cu convingere ca ne casatorim din dragoste-si-atat. Curajul e afrodiziac, stiu femei destepte si culte care s-au maritat cu ... citeste mai departe