Manca-o-ar mama de unealta, vino sa te pup!

Cind eram in clasa a unspea, ideea de maternitate din capul meu se reducea la cladirea unde nasteau femeile, un spital bej, rasadit nu departe de gara - aproape simbolic mi se parea, in turmentarile mele metafizice, in plina pubertate creativa. Simteam atunci ca n-am nimic comun cu universul burtilor umflate crucial. Dar intr-o zi, intr-o recreatie, in timp ce molfaiam pufuleti si eram toata numai fulgi de malai, maturitatea mi-a tras o palma peste ceafa: o colega mi-a spus ca e gravida si ca trebuie sa treaca la seral.

Scopul scuza mijloacele ingrosate

Zic: asta delireaza... Era o tocilara anosta, cu pistrui regulamentari, cu uniforma laliie, incapabila, in opinia mea, de vreo fecundatie de asemenea proportii. Mi-a povestit cu sughituri. Se indragostise de-o catana de la garnizoana locala, soldat in termen, ciugulit de revelatii hormonale. El iesea in permisie duminica, pentru 12 ore, exact cind parintii ei plecau la tara, s-o ajute pe mamaie la depanusat porumb. Dar, mai repede decit recolta, a rodit pintecul inca buimac al colegei noastre cu zece pe linie.
A nascut la 17 ani, cu opt studenti la Medicina linga ea, care urmareau savant dilatatia si o comparau cu cea a unei nascatoare de 39 de ani, la care se zgiisera ceva mai devreme. Notau in carnetele tot, inclusiv despre ochii ei iesiti din cap de dureri si blesteme.
Soldatul tatine a aparut razant pe la maternitate, cu trei garoafe-n falange, dar a intrat intr-un fel de bitiiala nervoasa cind a vazut ca lehuza avea burta tot umflata. „N-ai nascut?“ a intrebat-o imbecil, iar ea a plins o saptamina, explicindu-i lui, in scrisori, ca burta nu se dezumfla instantaneu, ca o foca pneumatica, ci e nevoie de rabdari.
Abia atunci a inceput mintea mea sa foarfece teorii privind maternitatea ca vocatie. Colega dintr-a unspea facuse un copil nu pentru ca era decret care interzicea avorturile (fiindca ne spusese ca stia pe cineva care punea sonde uterine asa de gingas, de puteai sa te juri c-a fost spontan), ci convinsa fiind ca putoiul (ajuns intre timp caporal) o va lua de nevasta. Dar cind s-a liberat de la infanterie, dumnealui s-a topit in Birlad, de unde provenea. Iar pe ea a luat-o altul de nevasta, un tip mai pungit cu vreo 30 de ani, care insa facea pe generosul in tirg, cum ca s-a indurat de sufletul unei amarite de 18 ani, ramasa cu copil din flori in poala. Din toata aceasta combinatie, nu atit soldatoiul nemernic m-a scos din sarite, cit asta de 50 de ani care, desi pusese mina pe o delicatesa sexuala, voia sa para ca el are un ascendent asupra ei, pentru ca i-a infiat plodul. Mi s-a intors stomacul pe dos. Dar mi s-a sucit la loc pe fata, cind am aflat mai tirziu ca ea-l insela cu tot cvartalul.
Cu alte cuvinte, la mijloc era un copil de care ma-sa se folosise ca sa-ncerce sa se marite cu caporalul, dar pina la urma de acelasi copil se folosise tac-su adoptiv, care se capatuise astfel cu o nevasta ca fraga. Cum-necum, se cheama ca odrasla a folosit cuiva la ceva.     

Ovul sincer si prezentabil, doresc cunostinta domn generos

Primii muguri mamosi apar in frageda inconstienta, dupa ce vezi filme retardate, unde orice nastere e un racnet combinat cu zimbet, tine patru minute, apoi mama e la fel de sexi, machiata si coafata, tatal e la fel de indragostit, copilul e superb (pentru ca bebelusul folosit in film are trei luni, nu e scos atunci stii tu de unde, sifonat si turtit si cam indigo).
Vicisitudinea din teren are insa gheare mai urite. Pe masura ce trec anii si nu gasesti un barbat care sa destepte in tine apucatura de closca, motivele pentru care ai vrea sa ramii gravida capata alta obirsie.
Realizezi, tragind cu ochiul la istericalele altora, la olitele pline si jucariile indopate cu ciocolata topita, la peretii mazgaliti si la rubeolele groazei, ca a fi mama nu e o migala oarecare, ca un goblen cu buburuze.
Asa ca treci la planul B: un copil facut (fiindca ...
citeste mai departe

• Tweet