Dependenta de aplauze
Ioana: Aveam zece ani de viata si vreo patru de recitat poezii la evenimentele scolii. Ai mei ma incurajau sa cint demonstrativ pe la petrecerile adultilor, in risetele si admiratia tuturor. Cam atunci am devenit dependenta de aplauze. Cind eram mica si ma intreba lumea ce vreau sa ma fac cind voi fi mare, raspundeam actrita, normal. Acum stii ce as raspunde? Ioana Moldovan.
Literatura si capodopere
Andrei: Mircea Eliade nu-mi place. E un scriitor prost. Toate scrierile lui sint proaste. E un scriitor modest, cu un stil pastos si nu gasesc nimic interesant la el. E banal, scrie ca un scolar. Capodopere? Nu are nici o capodopera. DaVinci are capodopere. Eliade nu poate sa stea pe linga el, Eliade era un nazist descreierat, un fascist cu creierii facuti muci. Mai avea putin si facea apologia lagarelor de concentrare. Eu nu ma identific cu Eliade si nu-mi place deloc personajul. Nu vad nimic admirabil in el. Si asa cum e literatura asta romana, modesta si mediocra, a mai venit un netalentat ca sa mai puna un rahat peste.
Lacrimi
Ioana: Am plins de bucurie cind am descoperit dragostea.
Despre insuratoare (si alti demoni)
Andrei: Ce, e o mare filosofie sa te insori? Barbatii nu fug de insuratoare, fug de insuratoarea cu femei proaste.
Pe sotia mea am cunoscut-o in camin. Nu eram colegi de facultate si, oarecum previzibil, nu puteam sa ne inghitim. Am stat doi ani de zile impreuna, apoi am facut nunta. Cu tot rahatul, cu costum, cu invitatii, cu muzica populara... Dar oricum, nunta n-o faci pentru tine. O faci pentru rude. Si nu cred ca, pentru acea tinara pereche, momentul ala reprezinta ceva vesel, din contra. Cred ca e un stres de cacat, de la inceput pina la sfirsit, un moment lipsit de orice inocenta sau naturalete. Copilul a aparut dupa Revolutie, ca eu n-am vrut sa fac copil inainte. Numai gindul, in sine, sa faci copil si sa n-ai apa. Ma dispera ideea asta. Era un calvar. Nu se gasea nimic atunci. Nici macar tampoane. Barbatii umblau cu tone de vata dupa ei si nu stiau cum sa le mascheze.
Casatoria
Ioana: Dupa 20 de ani recunosti marile iubiri. Abia atunci ai argumente sa crezi asta.
O mare iubire are mai multe faze, de la momentul fierbinte la momentul respectului reciproc. Mi-e teama de etapa respectului, dar nu cred ca o iubire poate rezista doar in etapa sexului salbatic. Cred ca o mare iubire e o evolutie reusita a unei iubiri obisnuite. Femeile sint mai patimase, barbatii ard mai mult in interior. Momentul in care te casatoresti este unul foarte personal. Ceremonia a fost banala, dar eu am fost foarte emotionata.
Venirea la Bucuresti
Andrei: Mi-am facut un demo pricajit, pe o caseta si am inceput sa umblu, am fost la multe radiouri. Pina la urma, mi s-a spus „Da“ la Pro FM. Director de radio era Bogdan Stratula si, director de programe, Andi Moisescu. Ma asculta astia, si era cam straniu pentru ei, asa ca au zis sa facem o proba. In paralel eu faceam si televiziune, un show la TV Neptun si, la un moment dat, am luat APTR-ul. In acelasi timp, Sirbu facea Mediafest-ul. Si normal ca mi-a aparut numele si m-a invitat Sirbu la Mediafest. Erau toti, Sirbu, Boncea, Tatulici... Invitatia a fost mai in suspensie, hai sa lucrezi pentru noi. Am inceput Midnight... care a inceput sa mearga foarte bine si, pe urma, stii.
Prejudecati
Ioana: ...
citeste mai departe
Afisari: 5470
Ioana si Andrei - Jocul de-a perechea
Fiindca ne-am saturat de cupluri pupacioase si ostentativ dulcege, am hotarit sa reinventam, intr-un exercitiu de imaginatie savirsit la Tango, perechea-spectacol. Perechea nepereche. In rolul sotului neimblinzit si navalnic, l-am poftit pe Andrei Gheorghe. Ioana Moldovan, actrita cu acte si palmares in regula, a cistigat detasat castingul pentru rolul de gravida nabadaioasa si frumoasa.
vezi galeria foto »










COMENTEAZA: