Mariana Nicolesco: Nu traiesc din vise neimplinite, ci din realitatea imediata

Mariana Nicolesco, Primadonna Assoluta, Diva Divina, a raspuns catorva dintre intrebarile noastre chiar in ziua marii sarbatori de Sfanta Maria, ziua numelui sau. La multi ani, Mariana Nicolesco!

 

 


Marea Dragoste / Tango: Doamna Mariana Nicolesco, suntem asaltati, zi de zi, de stirile din tabloide, care sunt la putere in perioada aceasta: atat de mult auzim despre “vedetele” din Romania, incat o artista de talia Dumneavoastra pare sa faca parte dintr-o alta lume... Cum este lumea aceea, a personalitatilor reale...

Mariana Nicolesco: Situatia la care va referiti e un semn evident al decaderii culturale si morale, al dezagregarii unui sistem inchegat pe cultul valorilor. Lumea acelor valori are o cu totul alta preocupare in viata decat sa-si arate posteriorul prin gazete. Iar utilizarea cuvantului Diva in presa la care va referiti e o aberatie, de vreme ce etimologia insasi a termenului trimite la Divinitate, nu la altceva. Callas era o Diva.

 

Marea Dragoste / Tango: In afara de talent, ce alte calitati trebuie sa aiba cineva care-si doreste o cariera artistica?

Mariana Nicolesco: Nu poate visa la asa ceva decat cine are o vocatie irepresibila, o chemare profunda spre acel univers al artei care e legatura cea mai nobila si mai permanenta dintre noi si Creator. Mai ales in cant, unde aproximatia, superficialitatea descalifica automat pe oricine. Un artist liric, caci la asta ma refer aici, are nevoie de voce, de muzicalitate, de prezenta scenica, de sensul misterului pe care-l poarta cu sine arta, de sensul sacralitatii fara de care cantul e departe de vocatia sa suprema.

 

Marea Dragoste / Tango: Care era atmosfera in lumea artelor in momentul in care ati aparut pentru prima oara in lumea lirica, si care e azi?

Mariana Nicolesco: Imi inchipui ca va intereseaza situatia din Romania, de atunci si de acum. Ei bine, studiile de canto eu mi le-am facut la Conservatorul Santa Cecilia la Roma, si cariera mea a inceput la finele acestora cand am castigat cel mai important Concurs International al epocii: Voci Rossiniane, patronat de RAI la Milano. Imediat am fost invitata de Luchino Visconti sa debutez la Roma, in Don Carlo de Verdi, alaturi de unele dintre cele mai de seama figuri din lumea cantului: Cesare Siepi, Martina Arroyo, Grace Bumbry. Am interpretat, tot atunci, la Teatro La Fenice din Venetia Beatrice di Tenda de Bellini, de care s-a vorbit si se mai vorbeste inca in lumea intreaga. Am debutat in Statele Unite la invitatia marelui dirijor american Thomas Schippers, si am cantat La Traviata de Verdi la Maggio Musicale Fiorentino alaturi de incomparabilul print al tenorilor, Alfredo Kraus.

Iar la Teatrul alla Scala din Milano, templul liricii, unde aveam sa cant mai mult decat in oricare alt teatru, am debutat intr-o premiera mondiala.

Care era pe atunci situatia in Romania? Care e acum? Nu cred ca unei debutante, cum eram eu, atunci ca si acum, i s-ar oferi cu atata spontaneitate, generozitate si incredere, asemenea roluri in cele mai de seama teatre ale lumii. O spun in cunostinta de cauza, fiindca stiu cat trebuie sa ma bat pentru tinerii mei prieteni, laureati ai Concursului International de Canto Hariclea Darclée, pentru a-i vedea la locul cuvenit pe scenele noastre.

 

Marea Dragoste / Tango: Ati realizat in cariera Dumneavoastra mai mult decat altii in trei vieti. Mai aveti vreun vis neimplinit?

Mariana Nicolesco: Nu traiesc din vise neimplinite, ci din realitatea imediata a ceea ce caut sa fac pe cat pot ...
citeste mai departe

• Tweet