ION CRISTOIU: O relatie de iubire este una de putere

Este unul dintre fondatorii jurnalismului modern din Romania. Este inventatorul presei de mare tiraj. Este un analist a carui aparitie pe micul ecran face audienta. Este un barbat nu tocmai frumos care a starnit pasiuni in randul femeilor.

CLICK AICI pentru a te abona gratuit la newsletter-ul bisaptamanal al revistei Tango!

O fosta iubita a divulgat luni in sir tot felul de detalii condimentate ale relatiei sale nabadaioase cu Cristoiu, in paginile unei reviste mondene. Este un om care a slabit cateva zeci de kilograme si nu s-a mai ingrasat niciodata. Ion Cristoiu este un personaj fascinant, din orice punct de vedere l-ai analiza.


Femeile nu au cum sa fie filosoafe

Tango: Aproape nimeni nu va stie trecutul si ma refer la viata particulara. Este un mare mister. Cum ati reusit sa fiti asa discret, sa pititi atit de bine, de exemplu, femeile din viata dumneavoastra?

ION CRISTOIU: Nu le-am pitit. Sunt de aproape 10 ani casatorit. A doua oara. Dar nu-mi place sa povestesc despre viata mea personala. Doar starletele fac asta. Cred, totusi, ca sunt un sot ideal, pentru ca nu-i dau batai de cap sotiei mele. Sunt unii care cer fel de fel de mincaruri, de exemplu. Eu, de multe ori, nu stiu ce maninc. Uite acum, din cauza voastra nu mi-am mincat merele. (Ride) Apropo de mere, am fost zilele trecute la un dineu unde, vorba Mihaelei Radulescu, a participat crema cremei din Capitala. Ma rog, oameni de afaceri. Acolo, eu stiam ca se maninca, asa ca n-am mai mincat cele trei mere. Din nenorocire, au venit cu primul fel pe la opt seara. Nu l-am mincat, am zis ca-l maninc direct pe al doilea. Dar, pina sa vina, a trebuit sa plec la emisiune.


Tango: Ce amintire va revine in mod obsesiv din copilarie?

ION CRISTOIU:  La mine in familie, tata era presedinte de republica parlamentara, adica fara putere, iar mama era prim-ministru. Cu tata rezolvam marile probleme: mersul meu la facultate sau al fratelui, iar cu mama rezolvam problemele zilnice ale executivului.

Ce-mi aduc aminte este ca, mic fiind, ma durea capul foarte des. Iar mama zicea mereu ca am fost deocheat si incepea sa ma descinte. Dar, copilaria la tara, asa cum o evoca si Marin Preda, nu este asa de vesela. De la 5 ani deja, esti animal de povara. La 5 ani am plecat cu gistele, la 6, cu vaca si pe la vreo 10 – 11 ani deja sapam la vie.


Tango: Cum ati reusit sa va rupeti de aceasta viata, sa va depasiti conditia?

ION CRISTOIU: Prin citit. Cind ma luau la sapat, eu eram smecher si le ceream sa-mi dea de la inceput portia de sapat. Apoi, ma grabeam sa termin, ca sa ma apuc de citit. Pentru mine, lectura e un viciu. Eu si-acum ma feresc de citit, pentru ca daca ma apuc, nu ma mai pot opri pina nu termin cartea. Clar e viciu. Asa ca terminam repede treaba si ma puneam pe citit. Mai tirziu am plecat la liceu, la Panciu.


Tango: Acolo v-ati indragostit prima data?

ION CRISTOIU: Cred ca da, in liceu, ca in romanele proaste. In sensul ca eu eram un copil sarac, in comunism, iar ea era fata sefului de la Cooperativa mestesugareasca, sau de consum, nu mai stiu.  La noi, la Panciu, ca si acum, era o inegalitate. Erau fetele de activisti, care cunosteau profesorii si noi, aia amaritii veniti de pe la Gagesti si de prin alte parti, care traiam la internat, ma rog, saraci. Dar viata de internat este o adevarata scoala a vietii. Internatul avea patru camere care corespundeau celor patru ani de studiu.

Cind intrai in clasa a opta, dormeai ... citeste mai departe