Daciana Sarbu - Sunt mai mult copil decat om mare

Fara sa se lase strivita de cele doua etichete care i s-au aplicat pe nedrept inca de la prima aparitie publica, „fata lui tata” sau „amanta secreta a lui Ponta”, Daciana Sarbu si-a cladit o cariera politica temeinica si un renume care rimeaza cu seriozitatea si bunul simt. Intre timp, barfitorii au mai uitat ca e fiica fostului ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, iar ea, printr-o rasturnare de destin, chiar s-a indragostit temeinic si a devenit sotia lui Ponta.

Sunt pesimista, pentru ca sunt un om realist

Marea Dragoste / Tango: Nu cred ca in copilarie iti imaginai ca vei ajunge politician...
Daciana Sarbu: Asa este. Imi doream foarte tare sa devin procuror si am si facut Facultatea de Drept. Am sustinut examenul la Institutul de Magistratura, fiind primul meu esec serios. In scoala invatam bine, eram chiar printre primii, am fost mai mult inclinata spre studiu decit spre distractii si iesiri cu prietenii. N-am mai dat inca o data examenul. M-am mutat in Bucuresti atunci, din Timisoara. Am venit aici acum patru ani. Si am lucrat intr-un cabinet de avocatura.

Marea Dragoste / Tango: Care a fost relatia ta cu parintii cind erai mica?
Daciana Sarbu: Am fost si sint un copil rasfatat. Am impresia ca in lumea asta se intimpla prea multe lucruri urite si atunci ma rasfat singura. Sint mai mult copil decit om mare si oricit de tirziu as face un copil, m-as simti foarte bine cu el. In rest sint pesimista, pentru ca sint un om realist. Am fost foarte legata de parinti pe de alta parte, le multumesc si acum pentru ca m-au crescut cu picioarele pe pamint. N-am exagerat in nici un fel, nu mi s-a permis orice, nu am avut orice mi-am dorit, pentru simplul motiv ca nu meritam, ca nu se obtine atit de usor orice, asta mi se spunea. Tin minte ca era vremea CD-urilor si toti colegii mei aveau combina cu CD player, iar mie mi s-a spus ca nu-mi vor lua pentru ca nu ma ajuta cu nimic la invatat. Era un rasfat. Acum apreciez, fata de cei care au avut tot si cred ca totul li se cuvine.

Marea Dragoste / Tango: Suna destul de ciudat sa te aud spunind asta, pentru ca multi spun ca ti-ai facut intrarea in politica datorita tatalui tau si ai fost perceputa ca fiind un copil de bani gata.
Daciana Sarbu: Toti avem tendinta sa judecam dupa prima impresie. Punem o eticheta si judecam in functie de ea. Asta s-a intimplat, sint convinsa, cu cei care m-au catalogat drept „fata lu’ tata“. Si au spus multe alte rautati, ca de exemplu ca sint blonda, inalta si cam aici s-a oprit Dumnezeu cu darurile.

Marea Dragoste / Tango: Acum, cind ai o anumita experienta, crezi ca ti-ai gasit locul in partidul asta, crezi in doctrina asta?
Daciana Sarbu:  Am avut momente cind am vrut sa plec, vazind ce se intimpla si simtind ca nu ma mai reprezinta. Dar am stat si m-am gindit: „incotro?“. Mai vreau sa fac politica, am muncit pentru asta si mi-e greu sa spun acum „gata!“. Daca as fi nevoita sa incep altceva, as face orice. Dar am inceput un proiect pe care nu l-am finalizat si as vrea sa nu fiu nevoita sa renunt. Ma intrebam incotro sa merg, la fel ca ceilalti colegi din alte partide, si mi-am dat seama ca mai bine e sa lupti din interior si sa incerci sa schimbi lucrurile pentru ca, plecind in alta parte, esti un intrus si ai acest handicap.

Marea Dragoste / Tango: Dar sint atitia care au schimbat vreo cinci partide...
Daciana Sarbu: Li se spune oportunisti. Si e cu atit mai grava situatia cu cit i-ai si acuzat pe cei cu care lucrezi. Multi spun ca asa e politica. Eu vreau sa cred ca alta e politica. Si ca avem principii si n-as renunta pentru nimic in lume la ele, la ideea ca vreau sa-mi pastrez coloana vertebrala. N-o sa ...
citeste mai departe

• Tweet