Carmen Voinea-Raducanu: Cand am inteles ca exista iubire si pentru mine, deja n-o mai asteptam sa vina

blonda- un pic trista, chiar daca foarte vesela - aud ca te-ai recasatorit. Ti-ai schimbat si numele... Cum l-ai cunoscut pe sotul tau de acum? De fapt, a mai fost un sot inainte?



Carmen Voinea-Raducanu: Si m-ai cunoscut prin Mihaela, as completa eu.  Nu, nu a mai fost niciun sot inainte. A fost doar o poveste lunga, am trait-o intre 27 si 34 de ani, 8 ani. N-am apucat sa rostim juraminte, dar am fost impreuna pana cand moartea ne-a despartit. Pe sotul meu, Aurelian, l-am cunoscut cand eram deja linistita, nimic bun nu mi se mai putea intampla, nici daca slabeam, nici daca ma injectam cu botox, nici daca ma mai nasteam o data. Eram plecata cu “Duminica in familie” in provincie, asa ne-am cunoscut. Dar pe urma ne-am certat, mie mi se parea depresiv si nu reuseam sa inteleg cum poate fi nefericit un om care are parinti, nepoti si e sanatos. Cand m-a intrebat daca vreau sa ne petrecem Pastele impreuna, am inteles. Era nefericit pentru ca nu era langa el o femeie, nu putea trai fara iubire orice-ar fi avut. Si asta m-a facut sa ma indragostesc de el. Apoi ne-am logodit urgent si neasteptat, m-a intrebat daca vreau sa fiu logodnica lui printr-un sms, eu am zis da si gata. Intre timp am facut si acele acte care nu conteaza. (rade)


Marea Dragoste / Tango: Cum e sa intalnesti din nou iubirea la 40 de ani? Intreb de parca eu n-as sti...

Carmen Voinea-Raducanu: Intrebarea ta e plina de gratie Alice, si-ti multumesc, dar eu am intalnit-o la 45. E o diferenta imensa intre 40 si 45. (zambeste) Cred ca e mai periculoasa ca la 18 ani. Nu mai poti dormi. Vrei totul si vrei sa se petreaca cu iuteala fulgerului, simti ca timpul te pacaleste si-ti scapa printre degete. Alergi catre ea abandonandu-te total, uitand de rigori, de obisnuitele trucuri feminine. Stai la telefon non stop cand esti departe, stai ca pe arici cand nu a intrat pe internet, iar cand a venit timpul sa-l vezi, barbia incepe sa-ti tremure de la zambetul larg de fericire pe care ai vrea sa-l infranezi. Dupa care te gandesti la lumina. “Daca-i prea multa, se vad ridurile, daca-i prea slaba, nu-i vad privirea, daca ma asez la volan imi vede profilul ala oribil, cum sa-mi asez parul sa nu-mi vada gusa? Oare ce vrea, oare ce gandeste, dar chiar ma place? Pe mine?? De ce???”
Dupa care, el te ia de mana si-ti spune: “vrei sa fii sotia mea?” Si incepi sa cazi intr-un soi de negura adanca. “Oare cum va fi viata noastra? Oare va fi pentru totdeauna? Dar am 45 de ani, daca peste 5 ani o sa se indragosteasca de o femeie de 20-25-30-35-40-45 de ani? Doamne, dar ce posibilitati infinite are! Numai eu nu mai am! Hai sa zic “da” si fie ce-o fi, om mai vedea dupa aceea…”
Eh, Alice…e complexa treaba asta cu dragostea la peste 40 de ani.  Dar e profunda, calda si cu multa liniste dupa ce intelegi ca pe tine te vrea, nu “apartamentul din Pantelimon”, vorba domnului Prigoana si nici nu-l da pe spate fusta scurta pe care tu nu o mai poti purta.
Pana la proba contrarie, si pana la sfarsitul iubirii, merita incercat, ce se poate intampla?

Marea Dragoste / Tango: Cu ce se ocupa sotul tau? Lucrati in acelasi domeniu, sunteti din aceeasi lume profesionala?

Carmen Voinea-Raducanu: Nu, sotul meu este departe de lumea mea ca cea mai indepartata planeta din sistemul ...
citeste mai departe

• Tweet