Viata ca un bufet suedez

Multa lume sustine ca, fata de extremisme, exista astazi o preocupare legitima. Ele exista, se manifesta. Avem sporturi extreme, „extreme workers”, extremisme politice si atitea altele. Tendinta catre extremism atrage dupa sine o reechilibrare, migrindu-se de la un pol la altul. Dupa obsesia pentru femei slabe - sa nu uitam inceputul cu Twiggy si critica adusa anorexiei fotomodelelor –, s-a trecut la reconsiderarea femeilor grase si, in general, a atitudinii fata de obezitate.

Femeile foarte grase au fascinat, poate, mai mult decit femeile foarte slabe

Exista un discurs cultural despre femeia grasa si un altul, medical, mult mai mult supus unor puncte de vedere contradictorii si schimbatoare. In istoria culturii corpului si a stereotipurilor, femeia grasa sau extrem de grasa isi are un loc sigur, de netagaduit. Sinii imensi si posteriorul urias sint doua insemne fizice ale femeii grase.
Saartjie Baartman, cunoscuta ca Venus hottentota, a avut o influenta foarte mare asupra iconografiei corpului feminin in arta europeana si cultura vizuala, umbrind orice imagine feminina in era coloniala. Saartjie, ramasa copil dupa masacrul albilor, a devenit sclava, ajungind sa danseze exotic in spectacole de music-hall in Piccadilly, in 1810, si apoi in Paris, inspirind artele plastice. Afise, ilustratii, imagini ale ei au invadat Anglia si Franta. Dezbateri stiintifice privind corpul sau au animat antropologia si medicina franceza. Saartjie a fost considerata un „trofeu vulgar adus din Africa“, un „amestec de mister si obscenitate“, pentru ca prezenta fese supradimensionate si organe genitale deosebit de mari. Dupa moartea ei, s-au facut mulaje, iar ramasitele ei, scheletul ei, au fost expuse ultima data in Franta, in 1994. In acest an, cu ocazia primei vizite a lui Mitterrand in Africa de Sud, presedintele acestei tari, Mandela, i-a amintit acestuia de Saartjie, cerind intoarcerea ei in patrie, ea fiind considerata un simbol national al colonialismului, rasismului si sexismului. Dupa multe discutii si reticente din partea muzeografilor francezi, Saartjie s-a intors in tara sa, in 2004. Astazi, se considera ca exista doua Venus in cultura occidentala, una celesta, Venus Medici, si alta vulgara, Venus hottentota, adica Saartjie. Influenta ei asupra imaginii corpului feminin in cultura nu poate fi ignorata.
Frumusetea femeilor grase, fascinatia fata de corpul feminin supradimensionat inspira si astazi. Femeile grase ale lui Fernando Botero, pictor si sculptor columbian, cu dimensiunile lor ronde, sint celebre. De curind, fotograful american Leonard Nemoy, campion al „miscarii pentru acceptarea marimii“, se preocupa mult de imaginea corpului feminin. Timp de opt ani el a fotografiat femei foarte grase, in diferite ipostaze, expunind la o galerie, iar in noiembrie 2007, acest an, va scoate o carte despre femeile obeze. Despre femei carora li se spune ca „nu arata cum trebuie“, Nemoy sustine ca frumusetea este determinata cultural, ca noi consideram frumos ceea ce invatam social. Un exemplu ar fi faptul ca in Africa corpul este vazut diferit decit in alte parti ale lumii. O femeie fosta obeza, vazind fotografiile lui, si-a adus aminte ca tine dosita intr-un sertar o fotografie de-a ei de pe cind era obeza, pentru a nu uita cum arata. Altele au declarat ca si femeile foarte grase trebuie privite cu un ochi estetic binevoitor, daca nu chiar celebrate. Frumos poti fi si slab, si gras.

Dieta, o sentinta pe viata

Un cercetator a pus unui grup de oameni fosti grasi intrebarea: daca ai avea de ales intre a fi gras sau orb, ce ai alege? 89% dintre ei au declarat ca ar prefera sa-si piarda vederea, decit „slabiciunea cistigata atit de greu“. O persoana din grup a adaugat: „cind esti orb, oamenii vor sa te ajute; nimeni nu te ajuta cind esti gras“. 91% dintre cei din grup au spus ca prefera amputarea unui picior fata de obezitate.
O carte recenta, „Regindirea slabitului“, scrisa de un reporter stiintific la The New York Times, Gina Kolata, este dedicata obezitatii. Plina de luciditate, inarmata cu argumente din cercetare, dar si empatica fata de soarta grasilor, Kolata afirma ferm: „A fi obez nu este ceva ce poate fi mult sub controlul unei persoane“. Sa fie oare ...
citeste mai departe

• Tweet