La inceput a fost schimbarea

Kathleen, a disparut ca urmare a unui accident de avion. Umar la umar, John si Bobby au ramas purtatorii de stindard ai dinastiei.

Lucrind din umbra, Robert a avut un rol vital in victoria fratelui sau in alegerile pentru Senat in 1952, asa cum a avut ulterior si in campania prezidentiala. Virulenta cu care Bobby se angajase in lupta impotriva Mafiei (si, personal, cu Jimmy Hoffa) sau impotriva comunismului (si, personal, cu Fidel Castro) il punea pe Jack intr-o pozitie de forta impotriva a tot ce poate parazita societatea americana. Robert era virful lui de lance, fata lui nemiloasa si justitiara – motiv pentru care l-a si numit procuror general imediat dupa ce a devenit presedinte.

Un telefon de la directorul FBI, Edgar Hoover, avea sa schimbe nu numai viata lui, ci si pe Bobby Kennedy personal – telefonul care ii comunica moartea fratelui sau. Un prieten de familie a marturisit ca durerea „l-a spulberat fizic“; da, era durere intelectuala, soc emotional, dar la un nivel atit de mare, incit suferea fizic. Incepuse sa poarte hainele vechi ale lui Jack si adesea era auzit cum il intreaba pe Dumnezeu de ce nu a fost el cel impuscat.

S-a cufundat in studiul tragediei antice din care cita adesea si nu mai avea alt scop decit de a duce la indeplinire promisiunile facute de fratele sau poporului american. Istoricul Ronald Steel face, poate, cel mai relevant comentariu: „Si-a revenit din suferinta partial si intr-un timp indelungat. A pastrat un fel de melancolie in ochi, iar aroganta si nerabdarea i s-au topit. Durerea l-a umanizat. L-a coborit in lumea imperfectiunii si suferintei si l-a determinat ca, incetul cu incetul, sa isi reevalueze viata bazata pe impetuozitatea conducatorului, vointa si putere.“


Ce ne schimba?

Dumnezeu, puterea, accesul la informatie, emotiile, mediul, ciclul menstrual, modificarile hormonale, concentratia de substante „interzise“ in singe, fumatul, activitatile fizice in aer liber. Boala, dezamagirile, saracia, revelatiile sexuale, accesul in prim-planul vietii publice, parintii, scoala, prietenii. Timpul.

Ce mincam, ce visam, masina, vecinii, furnizorii, clientii, publicitatea, furia, coada la haine cu reducere, spiritualitatea irationala a unei banale intimplari, succesul. Imbratisarea unui copil, moartea unui mare artist, mingiiatul unui tigru pe cap, tandretea unei pasari, efortul, ura veninoasa, realitatea. Moartea.

Viata, cunoasterea, sarpele, drumurile, schimbarile tehnologice, locurile, filmele, scoicile care ne sfisie talpile cand ne e lumea mai draga, animalele. Pacatul, pasiunea. Felul in care gindim, culoarea unei picturi, o zi, o ora dintr-o noapte, un sunet, durerea acuta, mingiierea surprinzatoare a unui strain, violenta, frica animalica, foamea.
Iubirea. Iubirea adevarata.

• Tweet